De curând, la Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Teleorman, prin grija a trei autori (Ion Pecie, Gheorghe Albulescu şi Antonia Iuliana Sorescu), a fost lansată o nouă carte istorică intitulată “Teleorman, Războiul întregirii neamului, Monumente”.
Împlinindu-se 100 de ani de la Marele Război Mondial (1916-1918), cartea editată prezintă principalele evenimente ce au avut loc cu ani în urmă în ţară şi mai ales pe raza judeţului Teleorman, ca şi monumentele istorice dedicate eroilor neamului şi faptelor lor de vitejie.
Câmpia teleormăneană, vatră străveche de continuitate a poporului român, cu o bogată cultură materială şi spirituală, de nenumărate ori a fost nevoită să facă faţă năvălitorilor străini, lacomi să ocupe acest minunat spaţiu geografic.
Teleormanul, ca de altfel toată Muntenia, devine din toamna anului 1916, teatru de operaţiuni militare, opunându-se grupului de armate cotropitoare, austro-germane şi ungaro-turco-bulgare.
În acest sector, oştirea română participă la cele mai încrâncenate bătălii ale sale de la intrarea în Primul Război Mondial.
În prima parte a lucrării, autorii prezintă pe larg poziţia României în perioada anilor 1914-1916, când se declanşează Marele Război Mondial.
Paginile următoare se referă la intrarea României în război, cuprinzând operaţiunile militare de la Bran-Dragoslavele, retragerea armatei române şi luptele purtate pe Sectorul Dragoslavele-Campulung.
Într-un alt capitol sunt redate luptele din zona Olteniei, unde sunt menţionate confruntările cu inamicul pe Valea Oltului, luptele din Sectorul Jiu şi Şarja de la Robăneşti.
Capitolul privind situaţia militară pe Frontul de Sud se referă la Bătălia de la Turtucaia şi la Manevra de la Flămânda.
Un spaţiu aparte se acordă luptelor de apărare din Sectorul Grupului Central, zona a II-a, Subsectorul 1 şi 2 Teleorman.
Din planurile Ministerului Apărării în judeţul Teleorman aflăm că judeţul nostru era cuprins în spaţiul de apărare ce revenea Armatei a III-a, care avea un efectiv de 144.107 oameni.
Demn de reţinut sunt planurile şi acţiunile inamice din perioada 1915-1916, luptele de apărare din Sectorul Zimnicea-Smârdioasa, rezistenţa Diviziei 18 Infanterie pe Aliniamentul Alexandria-Prunaru, ca şi luptele din nordul judeţului Teleorman până la bătălia de la Neajlov pentru apărarea Bucureştiului.
Se remarcă Şarja de la Prunaru, la care armata română a dat dovadă de un eroism exemplar.
În ultimul capitol al lucrării sunt menţionate cauzele înfrângerilor suferite de armată română în anul 1916, specificându-se totodată şi pierderile uriaşe ale armatelor inamice.
Cartea se încheie cu un frumos şi bogat album de 40 de fotografii ale monumentelor ridicate de localnici, de-a lungul vremii, în oraşele şi satele de pe cuprinsul judeţului, pentru cinstirea eroilor căzuţi pentru independenţă şi întregirea neamului românesc.
LEON ARMEANCA
