FILE DIN MONOGRAFIA LOCALITĂŢII SUHAIA- Profesor GHEORGHE BOJA

Deşi este atestată documentar în anul 1512, pe timpul domniei lui Neagoe Basarab Voievod, localitatea este populată încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările  unui pictor amator, arhitectul Taflon, au scos la iveală aşezări neolitice: două teluri în balta Suhaia („Râiosul”), unde s-au găsit fosile pe malul terasei, deasupra luncii Dunării şi tumuli pe „Măgura Beciului” şi la „Coţofana”.

Locuitorul Gheorghe M.Urloi a găsit o monedă de aur cu inscripţii de pe timpul Imperiului Bizantin, iar Mihalache Popescu a descoperit mai multe monede, tot din aur, pe care să văd gravuri cu cavaleri feudali. De asemenea, Păune Gogoşaru a găsit un fel de râşniţă pentru măcinat, iar N.Cocoş un topor din cremene. Sătenii se ocupau de cultivarea legumelor, viţei de vie, grâului, porumbului, bumbacului, cânepii, dar şi cu pescuitul şi creşterea vitelor.

În zilele de lucru fetele şi femeile purtau pe cap batice şi ciumbere, iar de sărbători marame de mătase făcute în casă şi tulpane albe. Se îmbrăcau cu cămăşi ce aveau cusături naţionale în râuri. Se încingeau cu fote în două foi, realizate la gherghef sau războiul de ţesut. Zuvelca (catrinţa) se confecţiona din urzeală de borangic sau cânepă şi bătaie de lână. Cămaşa bărbătească era făcută din bumbac sau borangic, izmenele din cânepă amestecată cu bumbac, iar nădragii din lână. Bărbaţii purtau iarna pe cap căciuli cu blană de miel, se îmbrăcau cu pieptare din piei de oaie despicate pe piept, cojoace scurte în dreptul şoldului sau şube căptuşite din lână. În picioare purtau opinci din piele de porc sau vită, saboţi din lemn, iar vara călţuni. În zilele de sărbătoare şi duminica nu se lucra la câmp sau în gospodării; bătrânii mergeau la biserică, iar flăcăii şi fetele, îmbrăcaţi frumos, se prindeau în hora satului.

Aceste consemnări sunt preluate din monografiile comunei Suhaia, realizate de dascăli locali, cum sunt Drăghici Stan, Sebastian Popescu, Scumpu Constantin şi Boja Gheorghe, iar actualul muzeu înfiinţat recent, cu prilejul încheierii lucrărilor de renovare a căminului cultural, susţine un asemenea subiect prin expunerea de piese etnografice din cele mai vechi timpuri.

Profesor GHEORGHE BOJA